Roboți cu suflete amorțite…

img_20180205_111443548977366.jpg

Cred că am mai spus-o,dar am s-o repet…URĂSC pauzele dintre locurile de muncă.Acele momente de „rătăcire”, în care presupușii prieteni dau bir cu fugiții,lumea nu te mai recunoaște și „perfecții” își etalează părerile.E exact ca atunci când ai mari probleme și doar aștepți să vezi din partea cui apar reacțiile.Și ca întotdeauna…unii caută doar un nou subiect de „schimbat informații”, în timp ce alții râd malefic,de parcă ai spune gluma secolului,poate câțiva vor privi cu milă,dezgust sau chiar dispreț,dar două sau cel mult 3 sunt persoanele cărora le pasă cu adevărat (sau așa pare). Prea puțin încât să mai conteze…Și încă mă întreb,în sufletul meu de copil naiv…Când,oare s-au schimbat oamenii atât de mult?Sau poate că astfel a fost dintotdeauna… Am sperat că poate am să-i vad mai frumos prin rama ochelarilor,însă acum le sunt evidențiate defectele,cu lux de amănunte.De-ar afla și ei cât e de greu să fii diferit,în societatea asta cu efect de turmă…ultima picătură de nisip într-o clepsidră.Au uitat să mai fie umani,să arate afecțiune,să iubească și să înțeleagă.Avem o lume de roboți,însetați de partea materială.Nu mai avem timp pentru lucrurile ce contează cu adevărat.Și iarăși mă întreb…lumea noastră,încotro…?Unde o să ducă toată goana asta nebună,către…(ce?!)E ca și cum ai respira cu un singur plămân,când ai nevoie de doi…E o zi de Luni continuă…

Roboți cu suflete amorțite…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s